Comunitățile din România se dezvoltă armonios grație banilor oferiți de Uniunea Europeană. De la utilități strict necesare unui trai decent, până la investiții de anvergură în ceea ce privește tehnologia viitorului – toate pot fi implementate de autoritățile locale, cu fonduri europene. Există, însă, și situația în care administrațiile locale nu au profitat de aceste oportunități de finanțare, iar localitățile, pe care le reprezintă, au rămas înțepenite în negura timpului.
Deși este situată la 10 km de reședința de județ, comuna Izvoru Bârzii a ratat fiecare oportunitate de modernizare. Ulițe neasfaltate, fără sistem de apă în multe sate, fără sistem de canalizate în toate satele aparținătoare și cu câte o reparație pe alocuri – localitatea arată mai degrabă ca în urmă cu trei decenii. Aici, nu a fost depus niciun proiect pe programele guvernamentale PNDL I și PNDL II și cu atât mai puțin – proiecte europene. De aceea, astăzi, localnicii se află în situația în care să nu aibă nici măcar utilitățile de bază ale unei comunități.
„Nu am apă pentru că nu a băgat primăria. Dacă era în sat, ce, eram nebun să nu bag? Nu e apă deloc în sat. Toți și-au făcut fântâni. Eu, acum, nu pot să mă duc peste primar să îl iau la rost că nu am apă. E băiat bun, în rest, deși nu a făcut nimic aici. Nu e bine să stăm fără apă. Copilul meu cară de la gară cu bidoanele. Totul depinde de primari – mă uit la televizor și văd că alte comune au apă, au de toate. Noi nu avem nimic.”, povestește unul dintre localnici.
„Nu avem apă absolut deloc. Am luat semnături din tot satul și am mers la primar. Primarul mi-a spus, când m-am dus cu lista, că sunt tare în gură. M-am săturat să cumpăr apă. E dureros să nu avem apă. Nici vorbă de canalizare! Nu avem apă să ne spălăm pe ochi și suntem la doi pași de Severin. Avem fântâni. Tatăl meu, în vârful muntelui, la Malarișca, are apă și eu, lângă oraș, stau fără apă.”, spune o localnică.
Satul Schitul de Sus este cu totul rupt de civilizație și de orice investiție de utilitate publică: sătenii nu au apă, nu au canalizare și nici asfalt, însă oamenii s-au gospodărit așa cum au putut.
„Avem fântâni. Cărăm apă de la fântâni. Ne descurcăm greu. Eu am copii, că, altfel, nu aș mai putea să car. Nu e normal să nu avem apă. Ce să facem? Nu avem apă, nu avem asfalt. Noi suntem uitați de lume.”, ne povestește, cu mâhnire în glas, o localnică.
După ce, ani de zile, primăria Izvoru Bârzii a ratat fiecare oportunitate de finanțare – fie guvernamentală, fie europeană – acum, autoritățile au depus un prim proiect pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Reprezentanții primăriei ne explică că atât s-a putut. Și – conform vorbei din popor – chelului chitie de mărgăritar îi trebuie – în timp ce localnicii nu au acces la apă și canal, deși locuiesc la doi pași de Severin, primăria a găsit de cuviință să acceseze bani taman pentru stații pentru încărcarea mașinilor electrice, ca și cum totul este la cheie în comună. L-am căutat la primărie pe edilul localității, însă acesta se află în concediu. De aceea, un punct de vedere, cu privire la proiectele implementate sau nu, ne-a oferit juristul instituției.
„Sunt în jur de 7 – 8 proiecte implementate în ultimii ani. Sunt în fază avansată de realizare proiectele privind Școala Gimnazială «Dumitru Crașoveanu» (dotare cu mobilier școlar), înființarea unei stații de încărcare a vehiculelor electrice (proiectul se va concretiza în imediata vecinătate a primăriei), dispensarul comunal s-a finalizat, căminul cultural de aici, dar și muzeul din Balotești urmează să se concretizeze, iar peste 8.800 metri din drumurile comunale se vor asfalta (probabil, se va suplimenta suprafața asfaltată). Acestea sunt proiecte pe PNRR. În cadrul PNDL I și PNDL nu au fost atrase proiecte. Fonduri europene nu au fost accesate. Accesarea proiectelor și birocrația sunt foarte stufoase. Procedura accesării proiectelor europene este anevoioasă. Găsirea unui proiectant sau au unui consultant este, de altfel, destul de spinoasă.”, explică juristul primăriei Izvoru Bârzii, Claudiu Zorilă.
Aleșii locali susțin că, în timp, au întreprins numeroase demersuri pentru a schimba această realitate, însă totul a fost în zadar.
„Actuala conducere nu s-a implicat pentru dezvoltarea comunității. În ultimii 15 ani, s-au asfaltat câteva ulițe și au fost implementate câteva proiecte minore – toate din buget local. Nu a fost accesat niciun proiect european. Suntem singura primărie din toate cele 66 din județ, care nu a accesat fonduri europene. Puteam să aveam apă, canalizare, ne doream cămin și școală moderne – așa cum este normal într-o comunitate. Noi, consilierii locali, am ridicat problema accesării fondurilor europene, însă acest lucru ține de aparatul de specialitate al primăriei – cei de acolo nu și-au dat interesul în acest sens, iar astăzi, suntem în situația în care suntem.”, declară Cristian Hîrșovu, consilier local în cadrul Consiliului Local Izvoru Bârzii.
Surprinzător în cazul acestei localități este faptul că, până acum câțiva ani, administrația locală din Izvoru Bârzii a beneficiat de un buget local generos, care ar fi permis derularea chir au unor proiecte de anvergură, dat fiind faptul că Termo Halânga – în subordinea RAAN – a plătea taxe și impozite aici, până la intrarea în faliment.