Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, provocat de seceta severă. Conform Nuclearelectrica, măsura este preventivă și urmărește menținerea marjelor de siguranță nucleară, fără a pune în pericol populația sau mediul. Compania a anunțat că Unitatea 1 rămâne în stare oprită sigură până când condițiile hidrologice vor permite reconectarea la Sistemul Energetic Național în condiții de siguranță.
În aceeași perioadă, și hidrocentralele Porțile de Fier I și II produc mai puțină energie din cauza debitului redus al Dunării, ceea ce înseamnă că două dintre cele mai importante surse de energie ale României au fost afectate simultan. Reducerea producției de electricitate ar putea duce la creșterea prețurilor, mai ales dacă temperaturile ridicate vor menține consumul la un nivel ridicat.
„Din păcate, seceta care afectează nu doar România, ci întreaga Europa, a făcut ca nivelul Dunării să atingă cote istorice. În acest moment, avem un debit de 1.590 m³/s, iar prognoza este, din păcate, una nefavorabilă. Peste patru zile, debitul va ajunge la 1.530 m³/s. Acest lucru duce la o producție de energie foarte mică la Porțile de Fier. La ora 12:00, producția instantanee era de 180 MW/h, dintre care 96 MW/h la Porțile de Fier I și 84 MW/h la Porțile de Fier II. De asemenea, și Hidroelectrica are o producție foarte scăzută: de doar 397 MW/h, la ora 12:00. Ca atare, putem spune că Porțile de Fier produc aproape jumătate din producția totală a Hidroelectrica. Acest fapt afectează, bineînțeles, în mod negativ, producția de energie a României.
Debitul scăzut al Dunării creează probleme și la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Aproape sigur, în perioada următoare, se va lua decizia opririi și a încă unui grup. La ora 12:00, funcționa un singur grup, cu o producție de 653 MW. Având în vedere că nivelul Dunării la Cernavodă este foarte, foarte scăzut, există un risc ridicat ca acesta să fie oprit.
Pe timpul zilei, nu există o problemă în ceea ce privește producția de energie a României. Avem o producție de 5.538 MW/h, la un consum de 4.576 MW/h, ceea ce înseamnă că exportăm 942 MW./h Problema apare în timpul nopții. Chiar dacă se va opri acest grup de la Cernavodă, în acest moment, suntem, încă, pe o balanță pozitivă între producție și consum. Însă, noaptea, așa cum ne-am obișnuit deja, importăm peste 1.000 MW/h. Azi-noapte s-a importat un maxim de aproximativ 1.600-1.700 MW/h. Fără Cernavodă, este clar că importurile de energie vor depăși 2.000 MW/h.
Soluțiile pentru viitor sunt cele despre care vorbesc de atâția ani: construirea celor trei hidrocentrale pe Dunăre. Acest lucru ar fi dus la formarea lacurilor de acumulare și la eliminarea problemelor legate de irigații, care reprezintă, la rândul lor, o problemă foarte mare. De asemenea, funcționarea Centralei de la Cernavodă nu ar mai avea nicio problemă dacă s-ar realiza măcar hidrocentrala de la Măcin, care ar aparține exclusiv României. Mă întreb cum ne vom descurca atunci când vor fi puse în funcțiune și celelalte două grupuri de la Cernavodă, dacă nu vom continua dezvoltarea unor noi capacități hidroenergetice.
Din păcate, România încă suferă la modul în care este tratat sectorul energetic, care încă nu este tratat ca un sector strategic al României și, din păcate, în continuare, în sectorul energetic sunt numite – la conducere – persoane care nu au nici cea mică legătură cu sectorul și care nu știu și nu vor să facă ceea ce trebuie făcut pentru România.”, declară Cristinel Popescu, reprezentant Hidroserv.
