De astăzi, Dunărea este populată cu peste o mie de exemplare de sturion. Puieții au fost duși în zona portului Gruia, din județul Mehedinți, o zonă afectată de braconaj. Achiziția peștilor a fost realizată de o asociație pentru protejarea mediului din țara noastră, fiind sprijinită de Garda Națională de Mediu și ANPA. Sturionii sunt monitorizați cu CIP-uri, pentru a evita, pe cât posibil, braconajul.
Cei peste o mie de pui de sturion (subspeciile – păstrugă și nisetru) au fost aduși din Ungaria și puși în Dunăre, într-o zonă considerată deficitară pentru această specie, din cauza braconajului.
„Gruia este o zonă vulnerabilă în ceea ce privește braconajul. Eliberăm o mie de sturioni, iar cele mai multe exemplare sunt monitorizate în timp real, cu CIP-uri. Astfel, braconierii vor fi identificați cu ușurință. Vom intensifica și controalele.”, declară Cătălin Tutilescu, comisar-șef al Gărzii de Mediu Mehedinți.
„Colegii mei din cadrul Comisariatului General, dar și cei din Comisariatul Județean Mehedinți au efectuat, zilele anterioare, patrulări și controale în vederea ridicării uneltelor amplasate ilegal. Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare. Noi avem posibilitatea de a confisca inclusiv bărcile folosite la braconaj.”, declară, la rândul său, comisarul-șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Marius Niță.
Peștii sunt puieți (având aproximativ un an), iar efectele populării de vor vedea cel mai devreme în 6 ani, când vor avea loc primele reproduceri. Achiziția a fost realizată de WWF România, costul unui sturion fiind de 4 euro/bucată. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, zimbri, Delta Dunării, sturioni.
„Acțiunea este o premieră în această zonă. Au mai fost realizate astfel de acțiuni în Delta Dunării. Din cele șase specii de sturion, am rămas cu patru. Vrem să urmărim cum se comportă peștii și în amonte, nu doar în Delta Dunării. Efectele acțiunii se vor vedea peste 10 – 12 ani, dar sunt, deja, efecte pozitive de la populările anterioare. Cel mai târziu, se reproduce morunul, apoi – nisetrul. Cega se reproduce cel mai rapid la această specie (6 – 7 ani).”, explică Cristina Munteanu, coordonator național pentru conservarea sturionilor din cadrul WWF România.
Legea interzice total, în România, dar în celelalte țări cu ieșire la Marea Neagră, pescuitul sturionilor. Prohibiţia se aplică, de asemenea, pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne şi caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre.
„Această acțiune de populare cu sturion este foarte importantă. Este dificil să îi identificăm pe braconieri pentru că mulți aruncă uneltele și fug. Am avut inclusiv unelte aruncate de pe partea bulgară, găsite de noi. Faptul că peștii au CIP-uri ne va ajuta foarte mult, pentru că putem urmări migrația lor.”, transmite Ionuț Similaru, reprezentant al ANPA, Serviciul Regional Oltenia.
Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie.
