Dsputatul social democrat Alin Tomoescu vine cu mesaj ferm privitor la vârsta de pensionare a magistraților și face apel la echitate în sistemul de pensionare.
„Discutăm de foarte mulți ani despre <<pensiile speciale ale magistraților>>, dar evităm să atingem miezul problemei: nu este vorba doar despre cuantumul pensiei, ci despre vârsta la care se iese din sistem. Astăzi, în România, magistrații se pot pensiona la 60 de ani, cu o vechime de 25 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu raportată la 80% din ultimul venit, reglementată prin Legea nr. 282/2023 și legislația subsecventă. În practică însă, prevederile de tranziție, completate de regimuri anterioare, au permis ani de zile ieșiri din sistem chiar în jurul vârstei de 47–50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât pensia medie națională. Ca deputat al Partidului Social Democrat, nu pun sub semnul întrebării rolul esențial al Justiției și nici dreptul magistraților la o pensie decentă, care să reflecte responsabilitatea și incompatibilitățile acestei profesii. Pun, însă, sub semnul întrebării echitatea unui sistem în care un magistrat se poate retrage la o vârstă la care majoritatea românilor – din sănătate, educație, industrie, sector privat – sunt abia la mijlocul carierei. Nu discutăm aici despre a pedepsi magistrații, ci despre a restabili un minim de justiție socială și solidaritate între generații. Nu putem cere unui profesor să predea până la 65 de ani, unui medic să opereze până la 67 de ani, unui angajat din privat să muncească până la vârsta standard de pensionare, iar un magistrat să iasă din sistem la 47–50 de ani cu o pensie de lux. Acest decalaj creează frustrare socială, erodează încrederea în instituții și alimentează discursul extremist anti-sistem. Dacă ne uităm comparativ, vedem că România este – sau a fost până recent – o excepție. În Statele Unite, judecătorii federali pot rămâne în funcție pe viață, dar pot opta pentru „senior status” sau retragere abia de la 65 de ani, în baza așa-numitei <<Reguli a 80>> (vârstă + ani de serviciu). Vârsta medie a judecătorilor federali este de peste 67 de ani, ceea ce arată că experiența este considerată un atu, nu un motiv de a scoate oamenii devreme din sistem. În Europa, tendința generală este către vârste de pensionare de 65–67 de ani pentru judecători. Când unele state au încercat să scadă abrupt vârsta de pensionare, nu să o crească, au fost sancționate chiar de instanțele europene. Mesajul european este clar: regulile de pensionare trebuie să fie previzibile, nediscriminatorii și compatibile cu interesul public – nu instrumente de privilegii sau de jocuri de putere. Din această perspectivă, consider că România trebuie să meargă ferm în direcția majorării vârstei de pensionare a magistraților către 65 de ani, în concordanță cu restul populației active. Aceasta trebuie făcută gradual, cu perioade de tranziție clare, respectând drepturile deja dobândite și evitând șocurile instituționale. În același timp, avem datoria să recunoaștem problemele reale ridicate de magistrați: volumul de muncă, lipsa de personal auxiliar, procedurile greoaie. Răspunsul corect nu este <<fugi din sistem cât mai repede>>, ci investiția în digitalizare, suplimentarea schemelor de personal, reorganizarea instanțelor și simplificarea procedurilor. PSD a susținut și va susține măsuri care îmbunătățesc concret condițiile de muncă ale magistraților, dar nu putem justifica ieșiri masive și timpurii din sistem ca soluție la managementul ineficient. Dacă vrem o Justiție puternică și o democrație stabilă, trebuie să construim un cadru în care magistratura este o carieră de durată, respectată, bine plătită, dar integrată corect în arhitectura socială a țării. Nu putem cere sacrificii doar de la profesori, medici, muncitori și mediul privat, iar pentru magistrați să păstrăm portițe care permit pensionarea privilegiată la vârste la care alții abia își consolidează cariera. Ca deputat PSD, susțin explicit creșterea vârstei de pensionare a magistraților până la nivelul celorlalte categorii profesionale, într-un calendar realist, asociat cu măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Asta înseamnă responsabilitate bugetară, respect față de partenerii noștri europeni, dar mai ales respect față de românii care muncesc o viață întreagă pentru o pensie modestă. Vă invit, așadar, să depășim discursul emoțional și să avem curajul unui compromis rațional: pensii de serviciu da, dar nu pensionare la 45–50 de ani. Aceasta este o condiție minimă pentru a reface încrederea dintre cetățeni și stat.”, transmite parlamentarul mehedințean.
Amintim: Guvernul României a aprobat vineri, 28 noiembrie, proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Documentul vizează reglementarea pensiilor pentru judecători, procurori, personal auxiliar de specialitate din instanțe și parchete, personalul din Institutul Național de Expertize Criminalistice, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat din cadrul Curții Constituționale. Proiectul stabilește că vârsta de pensionare pentru categoriile vizate va fi raportată la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii. Până la 31 decembrie 2026, vârsta minimă de pensionare rămâne 49 de ani. Vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. Etapele de eșalonare vor conduce la atingerea vârstei standard din sistemul public, iar după ultima etapă, vârsta de pensionare va fi de 65 de ani. De altfel, proiectul introduce o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu. Condiția se aplică asupra vechimii totale, nu doar asupra perioadei lucrate în magistratură, și va fi implementată gradual.
