Rata șomajului, în Mehedinți: 8,78%. Cei mai mulți șomeri provin de la sate, unde nu există investitori privați.

La sfârșitul lunii mai 2026, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți, erau înregistrați 7.246 șomeri (din care 3.185 femei), rata șomajului fiind de 8,61%.

Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 8,78%, în această lună acest indicator a înregistrat o scadere cu 0,17 pp.

Din totalul de persoane înregistrate în evidențele AJOFM Mehedinți, 1.091 erau someri beneficiari de indemnizaţie de şomaj (15,06%), iar 6.155 șomeri neindemnizați (84,94%).

În ceea ce privește mediul de rezidență, 1.137 someri provin din mediul urban (15,69%) si 6.109 șomeri din mediul rural (84,31%).

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă astfel:

< 25 ani: 314;

între 25 – 29: 285;

între 30-39 : 1.054;

între 40-49: 1.827;

între 50-55: 1.597;

peste 55 ani: 2.169.

Șomerii cu studii gimnaziale (3.115) au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Mehedinți (42,99%), urmati de cei cu studii primare (1.911, 26,37%), studii liceale (1.225, 16,91%), studii profesionale (800, 11,04%), studii superioare (129, 1,78%) si studii postliceale (66, 0,91%).

Structura șomerilor inregistrati pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, functie de vârsta acestora, se prezintă astfel: 910 persoane foarte greu ocupabile, 4.444 greu ocupabile, 1.886 mediu ocupabile si 6 usor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM.

Datele privind piața muncii arată că o mare parte dintre persoanele aflate în șomaj provin din mediul rural, unde dezvoltarea economică este mai redusă, iar numărul investitorilor privați rămâne insuficient pentru a genera locuri de muncă stabile. Fenomenul evidențiază diferențele semnificative dintre zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește accesul la oportunități profesionale. În lipsa unor investiții consistente și a unor politici de dezvoltare pe termen lung, mediul rural riscă să rămână zona cea mai vulnerabilă a pieței muncii, cu efecte directe asupra nivelului de trai și asupra perspectivelor de dezvoltare ale comunităților locale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Conținutul este proteja!