Rata șomajului a coborât cu doar 0,09 puncte procentuale în județul Mehedinți, ajungând la 8,31% la sfârșitul lunii iulie 2026. Dincolo de această evoluție statistică aproape insesizabilă, cifrele AJOFM descriu însă o situație îngrijorătoare: peste 7.000 de persoane sunt înregistrate ca șomeri, cei mai mulți provin din mediul rural, iar aproape trei sferturi sunt considerați greu sau foarte greu ocupabili.
La sfârșitul lunii iulie, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți avea în evidențe 7.043 de șomeri, dintre care 3.050 femei. Rata șomajului a fost de 8,31%, față de 8,4% în luna precedentă. Pe hârtie, se înregistrează o scădere. În realitate, diferența de numai 0,09 puncte procentuale este prea mică pentru a putea vorbi despre o schimbare semnificativă a situației de pe piața muncii.
Unul dintre cele mai relevante aspecte ale statisticii este raportul dintre șomerii indemnizați și cei care nu mai beneficiază de sprijin financiar. Din cele 7.043 de persoane înregistrate, numai 949 primesc indemnizație de șomaj, în timp ce 6.094 sunt șomeri neindemnizați. Asta înseamnă că aproximativ 86,5% dintre șomerii aflați în evidențele AJOFM Mehedinți nu beneficiază de indemnizație de șomaj. Este o cifră care schimbă perspectiva asupra statisticii oficiale. Problema județului nu este reprezentată doar de numărul persoanelor fără loc de muncă, ci și de existența unui nucleu numeros de șomaj de durată, format din oameni care rămân în evidențele instituției fără să mai primească indemnizație.
Discrepanța dintre rural și urban este și mai puternică. Din totalul șomerilor, 5.998 provin din mediul rural și numai 1.045 din mediul urban. Cu alte cuvinte, aproximativ 85% dintre șomerii înregistrați sunt din comunele și satele județului. Cifrele indică una dintre vulnerabilitățile structurale ale Mehedințiului: oportunitățile reduse de angajare din mediul rural și dificultatea accesului la locurile de muncă existente în centrele urbane.
Nici distribuția pe vârste nu oferă motive de optimism. Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele de peste 55 de ani – 2.131 de șomeri. Alte 1.540 de persoane au între 50 și 55 de ani. Rezultă că 3.671 de șomeri, adică peste 52% din total, au cel puțin 50 de ani.
Pentru această categorie, reintrarea pe piața muncii poate fi considerabil mai dificilă, în special atunci când vârsta se suprapune peste un nivel redus de calificare, lipsa locurilor de muncă din mediul rural sau competențe care nu mai corespund cerințelor angajatorilor.
O altă problemă majoră este nivelul de educație. Cea mai mare categorie este formată din șomerii cu studii gimnaziale: 3.020 de persoane, reprezentând 42,88% din total. Alte 1.922 de persoane, respectiv 27,29%, au numai studii primare. Împreună, cele două categorii reprezintă 70,17% din totalul șomerilor înregistrați. La polul opus, numai 133 de șomeri au studii superioare, reprezentând 1,89% din total.
Aceste cifre arată că problema șomajului din Mehedinți nu poate fi rezolvată doar prin intermedierea unor locuri de muncă. Pentru mii de persoane este nevoie de calificare, recalificare și, mai ales, de existența unor angajatori capabili să absoarbă forța de muncă astfel pregătită.
Poate cea mai dură statistică este însă cea privind gradul de ocupabilitate. AJOFM Mehedinți înregistrează:
- 744 persoane foarte greu ocupabile;
- 4.382 persoane greu ocupabile;
- 1.913 persoane mediu ocupabile;
- doar 4 persoane ușor ocupabile.
Așadar, 5.126 dintre cei 7.043 de șomeri, adică aproape 73%, sunt considerați greu sau foarte greu ocupabili. Faptul că, din peste 7.000 de persoane fără loc de muncă, numai patru sunt încadrate în categoria „ușor ocupabile” ar trebui să ridice întrebări serioase cu privire la structura pieței muncii din județ și la eficiența politicilor de ocupare.
Scăderea ratei șomajului de la 8,4% la 8,31% poate reprezenta o evoluție statistică favorabilă, dar nu este suficientă pentru a descrie starea reală a pieței muncii din Mehedinți. În spatele procentului se află 7.043 de persoane fără loc de muncă, peste 6.000 de șomeri fără indemnizație, aproape 6.000 de șomeri din mediul rural și peste 5.100 de persoane considerate greu sau foarte greu ocupabile.
Prin urmare, întrebarea importantă nu este dacă rata șomajului a scăzut cu 0,09 puncte procentuale într-o lună. Întrebarea este ce perspective reale de angajare au aceste mii de persoane și ce rezultate concrete produc programele de formare, reconversie profesională și stimulare a angajatorilor din Mehedinți; pentru că, atunci când doar patru șomeri din peste 7.000 sunt considerați ușor ocupabili, problema nu mai poate fi redusă la o statistică lunară. Este un semnal privind vulnerabilitățile structurale ale pieței muncii din județ.
