Suspendarea Sistemului Național Antigrindină continuă să provoace controverse în rândul agricultorilor din Mehedinți. Deși lansarea rachetelor este oprită încă din 2024, dezbaterea este mai aprinsă ca niciodată, pe fondul fenomenelor meteo extreme din ultimii ani. În timp ce o parte dintre fermieri solicită repunerea în funcțiune a sistemului, considerând că acesta reduce riscul distrugerii culturilor de grindină, alții susțin exact contrariul: că intervențiile în atmosferă ar diminua cantitatea de precipitații și ar accentua seceta, motiv pentru care suspendarea este văzută ca o decizie benefică.
Fermierii, care cer reluarea lansării rachetelor, spun că grindina produce pagube uriașe în doar câteva minute, iar lipsa sistemului lasă culturile fără protecție. Ei invocă și exemple recente din județ, când furtunile cu grindină au compromis sute de hectare de culturi și plantații viticole, reaprinzând discuțiile despre necesitatea sistemului antigrindină.
„Acest an a fost unul favorabil din punct de vedere climatic, după patru-cinci ani marcați de secetă severă, care au afectat puternic agricultura. Din păcate, sistemul antigrindină, care oferea un grad important de protecție culturilor agricole, a fost desființat prin decizia Ministerului Agriculturii. Din punctul meu de vedere, în loc să fie eliminat, acest sistem ar fi trebuit consolidat și extins, în special în zona Olteniei, unde fenomenele de grindină se produc periodic și provoacă pagube însemnate agricultorilor. Într-o regiune atât de expusă riscurilor climatice, investițiile în măsuri de protecție sunt esențiale pentru asigurarea stabilității producției agricole și pentru protejarea veniturilor fermierilor. Protejarea agriculturii nu înseamnă doar acordarea de despăgubiri după producerea calamităților, ci și dezvoltarea unor instrumente eficiente de prevenție și gestionare a riscurilor. Într-o regiune atât de expusă fenomenelor climatice extreme, investițiile în infrastructura de protecție, inclusiv în sistemul antigrindină, reprezintă o investiție în siguranța alimentară, în stabilitatea producției agricole și în protejarea veniturilor fermierilor. Agricultura românească are nevoie de politici publice predictibile și de măsuri care să ofere fermierilor încrederea că statul îi sprijină în fața provocărilor generate de schimbările climatice, nu de decizii care reduc capacitatea de protecție a acestui sector strategic.”, declară fermierul Vasile Robu, din comuna Rogova.
De cealaltă parte, agricultorii, care s-au opus sistemului, afirmă că nu există suficiente garanții că lansarea rachetelor nu influențează negativ regimul precipitațiilor. Ei consideră că suspendarea oferă șansa de ca ploile să revină în cantități mai mari.
„Din punctul meu de vedere, decizia de a renunța la sistemul antigrindină este una benefică pentru agricultură. În acest an, după cel puțin cinci-șase ani consecutivi marcați de secetă severă, am avut, în sfârșit, parte de precipitații suficiente, iar acest lucru s-a văzut imediat în starea culturilor agricole. Pentru fermieri, apa este cea mai importantă resursă, iar lipsa ei din ultimii ani a generat pierderi considerabile și producții mult sub potențial. În perioada în care sistemul antigrindină a fost utilizat, foarte mulți agricultori au avut impresia că precipitațiile au fost insuficiente, iar seceta s-a accentuat. Indiferent de dezbaterile existente pe această temă, realitatea din teren este că, în acei ani, culturile au avut de suferit din cauza deficitului de apă, iar consecințele economice au fost importante pentru numeroase exploatații agricole. Este adevărat că există situații în care grindina produce pagube. Totuși, astfel de fenomene afectează, de regulă, suprafețe limitate și nu întreaga zonă agricolă. În schimb, lipsa precipitațiilor afectează toate culturile și poate compromite producția pe suprafețe foarte întinse. Din acest motiv, consider că este mai eficient ca fermierii să își protejeze culturile prin polițe de asigurare împotriva grindinei, decât să existe riscul diminuării precipitațiilor de care depinde întreaga activitate agricolă. În opinia mea, prioritatea trebuie să fie asigurarea unui regim cât mai favorabil de precipitații, deoarece apa reprezintă elementul esențial pentru dezvoltarea plantelor, pentru obținerea unor producții bune și pentru menținerea sănătății culturilor. O eventuală pagubă provocată de grindină pe o suprafață restrânsă poate fi gestionată prin asigurări.”, declară, la rândul său, fermierul Cornel Stroescu, din comuna Gârla Mare.
Sistemul nu mai este operațional din 2024, iar ulterior, autoritățile au explicat că activitatea nu poate fi reluată din cauza lipsei omologării punctelor de lansare și a unor probleme administrative și legislative. În paralel, au existat și dispute juridice privind ordinul prin care au fost suspendate intervențiile, unele instanțe anulând actul administrativ în anumite spețe. În lipsa unui consens și a unui cadru legal clar, România rămâne fără lansări de rachete antigrindină, iar fiecare episod sever de vreme readuce subiectul în prim-plan.
În paralel, se discută înlocuirea parțială a vechiului sistem cu generatoare terestre, considerate o alternativă. Între timp, statul cheltuie fonduri semnificative pentru paza și întreținerea infrastructurii.
